DELYA- IDEI SI ZAMBETE

Am invatat si am uitat de a lungul timpului sa iubesc. Am trecut cu pasi grei , alteori usori peste florile din gradinile lumii, si am luat ceata muntilor ca si acoperamant pentru ochii mei. Nu am putut vedea astfel nici soarele de dimineata , nici sa patrund taina picurilor de pe iarba si florile somnoroase.Dar am vazut culmile muntilor pe care le trecusem si zarile de sus. Am mers mult, m am intors inapoi, sa o iau pe carari cunoscute, am taiat tufisuri , scaietilor le am zambit si nu m au ranit, dar sacalii m au pandit de dupa ei.  Cate zile , cate nopti am cules in poalele ploapelor mele , si cati oameni mi au trecut pragul cortului . Am ascultat si am inodat cu ata pecetluita povesti si taine care nu au mai fost auzite de nimeni. Oamenii mi au cautat intotdeauna urechile si mi au agatat de ele povesti. Eu le am aplecat catre ei, bland, cu tot cu mine.  Poate de aceea au si revenit. Urechile mele sunt batrane acum, dar stiu multe.     Oamenilor ce mi au trecut casa pe care

                                                        Sa calatoresti e cel mai bun raspuns pe care ti l poti da cand ai dubii sau intrebari despre tine. Te urci in tren cu un geamantan care de fapt contine prea multe haine pentru nevoile tale sufletesti, te asezi in fata, langa, pe langa oameni ce ti arata chipurile lor, le asculti graiurile in portiuni de povesti si ..mergi.  Te uiti pe geam, amesteci mirosuri provenite din bilete de calatorie cu destinatie diferite, asculti pasi, ii petreci cu privirea pe cei care pleaca la un moment dat  din compartimentul tau si i intampini curios pe cei care vin, intotdeauna probabil, dorindu ti sa fii mai degraba singur.  Auzi si sirena locomotivei , ce ti indica ori un sat ori o gara care tocmai de care te apropii cu repeziciune, si te lasi leganat in spatiul oferit pentru cei 82.7 lei. Admiri, iti folosesti la maxim pupilele si partea de jos a fetei din cand in cand, auzi si vorbesti cu tine.Te gandesti .Pleci dintr un oras estic rau

Ti ai ridicat talpile de pe podeaua umeda si le ai tinut asa in suspans de ganduri , privind rece afara.   Ti era frig undeva, si ti lipsea o piesa din tine, dar macar aveai palaria in caz ca ai fi iesit fara si ar fi plouat. Stiai ca nu mai ai ce sa faci, doar sa te lasi in libertatea la care te chinuiai zi de zi sa ajungi.   Spatele incordat putin le spunea peretilor povesti despre Africa unde nu ai fost niciodata. Obrajii sfidau cu incapatanare ferestrele si vroiau sa le sparga , dar se jucau inca cu ele. Clanta tremura si tu pareai calma. Dar furtunile aveau deasupra lor o lupa pe care stiai cum sa o controlezi. Asta era . Lupa.      

    Am inceput sapatamana asta excelent. M am trezit de luni dimineata , adica ieri , cu un zambet pe buze cat un soare  si o bucurie calda ca si inima bunicii. Poate ca mi am si propus sa nu mai als sa treaca zilele pe langa mine fara sa le simt orele si frumusetea , fara sa le dau ceva si din mine. Sincer, mi as dori sa dau in fiecare zi numai zambete si multumiri vietii, caci de tristete e plina lumea.  In ultima vreme, oamenii din viata mea sunt din ce in ce mai frumosi, cu suflete din cele mai alese, fiecare izvorand o alta aroma, completandu se unele pe altele, si imprastiindu se in inima mea.  Imi pare  atat de bine cand cunosc un om ce are sa mi spuna o poveste de viata, sau un vis in care el isi pune chiar si viata , si mi place tare mult cum se impodobesc oamenii de culori atunci cand viseaza.Daca te uiti atent la ei,  nu stii de ce sunt indragostiti mai tare: de ei insisi sau de visele lor.    Ori de ce ar fi, sunt  exact asa cum ar trebui sa fie de fapt in fiecare zi. Pe

  Te strigam ieri cu mainile si mi ai raspuns cu un picior ridicat frumos aproape de rochia ta galbena  pana la genunchi.    M ai privit in ochi si ti ai luat zambetul , fara sa lasi vreun loc gol acolo. Am facut un pas sa vad daca ma urmezi si tu. Ai adunat cateva frunze prefacandu ma ca nu stiu nimic din ce mi misuna prin minte si tu ai facut o fata de copil. Stiam .    Nu mai vroiam nimic din momentul acela. Am pus un stop mare pe tot ce era in mine cu 2 secunde inainte si m am lasat dusa in acel joc prezent. Era timpul prezent si cu tine .      Si povestea mea cu oameni continua . Tu erai inca un om care pasea usor , invitat de mine, cautat, asteptat, dorit, intre aripile mele.      Asteptam anestezia tuturor  ,,nu pot '', ,, nu stiu'' ,, a tuturor gazelor ce stateau in fata mea ca  o panza si eu nu mi puteam citi linistita randurile Vietii. Ma bazam pe tine ca ai  sa ma ajuti  sa le inlatur.      Si din ce vedeam in obrajii tai, nu mai trebuia sa sar degeaba i